Nothing beats the real thing

Înainte de a'mi începe monologul, menţionez faptul că I'm a strong believer al faptului că nici un fel de Yahoo Messenger, Skype, MSN, Facebook va bate VREODATĂ viaţa reală. Nothing beats the real thing. În virtutea acestei idei, mi'amintesc de Bogdan Naumovici care zicea la IdeaForum că viaţa se scrie pe bloguri, nu se trăieşte pe ele. Foarte adevărat.

Scrisesem mai demult despre un studiu făcut de cei de la Nielsen, cu privinţă la evoluţia reţelelor sociale. De asemenea, de'a lungul vremii, am mai bătut unele apropo'uri legate de incapacitatea mea de a'i înţelege pe cei care asociază orice instrument de social media cu o invadare a intimităţii personale. Nu mă înţelegeţi greşit, nu i'am blamat; doar nu i'am înţeles. Asta în condiţiile în care eu chiar mă consider o persoană destul de "ataşată" de propria'i intimitate. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, în cazul meu, încrederea acordată celor din jur nu a fost mai niciodată la super ofertă. Chit că, în final, nu a fost mereu apreciată sau nici măcar dorită.


Mereu am pornit de la premiza că dacă e ceva care nu vreau să fie public, I would not upload it anywhere to begin with. La fel cum dacă vorbesc cu tine şi e ceva ce nu vreau sa afli, nu îţi spun. Simplu. Eu controlez ce fotografii îmi pun pe Facebook sau Flickr. Eu îmi setez gradul de privacy la fiecare dintre ele. Eu decid despre ce să postez pe Twitter. Eu aleg pe cine sau ce să ignor. Eu setez ce alerte vreau să primesc pe emailul personal. EU, nimeni altcineva. Din acest motiv scrie Raluca Munteanu pe fiecare dintre conturile respective şi de aceea, o parte din mine se află în fiecare. Bineînţeles, toate ar putea fi sparte/crackuite/whatever însă honestly, like somebody would really go through that trouble.. nici măcar eu nu pot să accept complimentul ataşat unui astfel de gând paranoic :)

Mi'am petrecut după'amiaza citind un studiu de la Economist despre social networking (if interested, vă recomand să downloadaţi varianta completă).

Nu am să încep a dezbate toate ideile prezentate acolo, însă unele dintre ele chiar merită menţionate:

• Until the mid1990s they (i.e. social networks) were largely ghettos for geeks who hid behind online aliases. Thanks to easytouse interfaces and negrained privacy controls, social networks have been transformed into vast public spaces where milions of people now feel comfortable using their real identities online. (Bineînţeles, nu suntem într'atât de naivi încât să vorbim de o sinceritate deplină. Aceasta se găseşte rar şi în mediul offline)
• Social networks have also become important vehicles for news and channels of influence. (Eu cred că am aflat primele ştiri despre moartea lui Michael Jackson de pe Twitter'ul CNN'ului :))

via

• As people become increasingly used to sharing and collaborating outside the workplace, they are coming to expect firms to be more open and collaborative places too. (Ziua în care s'a blocat accesul la Facebook la birou cred ca productivitatea angajaţilor a scăzut doar aşa, din principiu :) )
  
• Online networks have attracted plenty of attention from corporate recruiters too (..) the biggest attraction is that the networks help firms to cut search costs (..) A survey by CareerBuilder.com of about 2,700 executives in America last year found that 45% of them looked at job candidates’ socialnetwork pages as partof their research, and more than a third of those had unearthed information there that put them off… hiring someone.
  
• Social networks will take off as some managers realise that they now know more about strangers on Twitter and Facebook than they do about the people in their own organisation

via

• Like Mr Obama, social networks have also generated great expectations along the way on which they must now deliver. The study argues that social networks are more robust than their critics think, though not every site will prosper, and that social networking technologies are creating considerable benefits for the businesses that embrace them, whatever their size. (Secţiunea despre mult dezbătutele modalităţile de monetizare ale acestor instrumente mi s'a părut cred cea mai interesantă. In the end, there's no such thing as a free lunch)

Măcar pentru cultura generală, şi tot merită citit. You can strongly disagree (to make it more fun, that is :)).

Revenind la ideea principală, nothing beats the real thing, într'adevăr. Şi e firesc să fie aşa, pentru că nu acesta este obiectivul. Folosite însă într'un mod coerent, propovăduind mesaje similare pe fiecare dintre toate aceste jucării, se pot crea destul de multe sinergii. Cred cu tărie în acest lucru şi nu, nu îmi trăiesc viaţa pe blog (Frecvenţa postărilor poate confirma acest lucru :) )

Cât despre aspectul social, one thing I've learned: prietenie (că despre dragoste nici nu poate fi vorba) cu de'a sila nu se poate. Nici măcar pe Facebook.

So, rest assured.