Afişe şi anunţuri

Din categoria Ralucomandări, m'am gândit să vă fac program pentru marţea care vine, adică aia datată cu 2 martie 2010.

Ce se întâmplă, mai exact, începând cu ora 18:00:

A 41a întrevedere a Clubului Fotografilor din Iaşi


**Accesul în Sala "Diotima" este permis doar persoanelor care fac parte din Clubul Fotografilor

Expoziţia de fotografie "Frânturi alb negru" semnată Cristian Bălţătescu

* vernisaj: marti 2 martie 2010, ora 19.30, Galeria "Labirint" (b-dul Carol I, Parcul Copou)

Expoziţia de fotografie "Vederi din Germania"

* vernisaj: 2 martie, ora 20.00 * Galeria "La Gard" (Parcul Copou, b-dul Carol I)

Ştiu că nu prea'i de ieşit pe vremea asta din casă, dar ce nu facem noi pentru artă? :)

Despre discursuri şi mesaje cheie

Discursul lui Victor Ponta de la congresul PSD a fost, cred, unul dintre cel mai bine construite discursuri politice pe care le'am auzit în ultima vreme. Transmite ideea Am venit aici ca să câştig, ceea ce nu pot afirma şi despre discursul lui Mircea Geoană, care a menţionat în mod repetat eventualitatea unui eşec (Atitudine de neexplicat, după părerea mea. Ce s'a întâmplat cu vorba aia: Failure is not an option?!).



E un discurs convingător, coerent, ce setează aşteptările audienţei de la bun început iar mesajele cheie sunt bine evidenţiate şi uşor de reţinut. Îşi laudă mentorii de o manieră elegantă însă nu aruncă cu noroi în liderii actuali. Dimpotrivă, replica Aş vrea să îi mulţumesc domnului Geoană devine aproape un laitmotiv. Acordă credit la celelalte organizaţii PSD şi subliniază prin exemple concrete rezultatele privind implicarea sa activă în viaţa de partid (Am încercat fiecărui judeţ să îi dau locul pe care îl merită). Atacă în mod ferm celelalte partide iar ideea de a jura pe un decalog recomandat de un sociolog (de fapt, fictiv), mi s'a părut genială. Discursul face apel la unitate, stabilitate şi are, fireşte, şi o notă sentimentală prin clasica, de acum, ridicare în slăvi a lui Iliescu. Din punct de vedere al construcţie, cam are de toate şi este foarte echilibrat.

Domnule Năstase, ce'i al dumneavoastră e pus deoparte, l'aţi învăţat bine :)

Signs

It's yesterday news, but will always be a today's smile.




Winner at Cannes Lions 2009. Created by Publicis Mojo and @RadicalMedia. The purpose of the video was to reposition Schweppes as a grown-up beverage for sophisticated urban consumers. The short movie was part of an online film festival.

You can read more about its impact here.

Să mai povestim puţin

Chestii faine care s'au petrecut marţi la Clubul Fotografilor. În ordine cronologică, să nu supărăm pe nimeni şi pe scurt, că şi'aşa vorbim prea mult:

• S'a discutat (de bine) despre Annie Leibovitz. Sperăm noi că are măcar unu doi fani în plus, după seara de ieri. Filmuleţul prezentat poate fi găsit mai jos:
  

Annie Leibovitz from Raluca Munteanu on Vimeo.

• Iulia Chiraş ne'a delectat cu o prezentare a portofoliului fotografic personal;
  
• Am vorbit despre Cologne Pride 2009, drept dovadă imaginile de mai jos:
  

Cologne Pride from Raluca Munteanu on Vimeo.

Last, but far from being least, am participat la vernisajul expoziţiei lui Iulian Ciobănaşu: South east China. Sincer, nu ştiu ce v'ar scuza să nu reuşiţi să ajungeţi până pe 28 februarie, să aruncaţi o privire la fotografiile prezentate acolo :)

Lots of congratz Iulian! Te găsesc direct răspunzător pentru dorul de ducă ce mi l'ai cauzat, să ştii :) Nu'mi rămâne decât să îţi urez: Gong Xi Fa Cai!

Drept la ţintă

Random marketing talk.

Eu: "Păi dacă poziţionezi evenimentul în felul acesta, s'ar putea să îi excluzi pe ăia sub 25 de ani... Adică ştii la care dintre ei mă refer.. fetiţele alea care se gătesc o grămadă şi ies în oraş ca să fie văzute."
Suzana: "ASTA e definiţia ta a grupului below 25?!"

Funny.

In one word: Apple

This is just a great, beautiful, amazing, unbelievable, great, gorgeous, incredible, amazing phenoooooomenal video about the great, beautiful, amazing, unbelievable, great, gorgeous, incredible, amazing, phenoooooomenal last week's iPad presentation:



Apple Marketing - they should really put this term in the dictionaries.

via snark hunting

Clar

Culmea personal branding'ului (bine făcut): să nu aibă habar nimeni cu ce anume te ocupi, dar să aibă cu toţii siguranţa că oricum, orice ai face, faci bine.


Some more funny personal branding cartoons here.

Unii pot

Trebuie să scriu acum, cât îmi e proaspăt în cap.

Dacă aveţi timp zilele acestea, vă recomand cu căldură să mergeţi să vedeţi, la Casa de Cultură Mihai Ursachi, expoziţia Lumea Largă, semnată Mircea Struţeanu. Un tip foarte interesant, şi nu, nu sunt nici pe departe singura care a observat acest lucru. Am tot respectul pentru el şi, la o adică, jucăuş vorbind, îl chiar invidiez pentru câte a reuşit să vadă. Sau, mai exact, pentru ce bucată din lume a reuşit să vadă.

Chiar dacă imaginile lui nu prea au nevoie de cuvinte, Mircea a avut bunăvoinţa de a ne spune şi povestea din spatele acestui proiect, în cadrul întâlnirii Clubului Fotografilor din Iaşi din această seară. Ne'a povestit despre cum a fost el prin China, India, Nepal, Tibet, Vietnam, Laos, Thailanda sau Malaysia, despre cum a dormit în deşertul Gobi, despre cum a obţinut (măcar) o parte din bani ca şi finanţare pentru aceste 8 luni, despre cum a călărit cămile, despre cum era să îşi piardă aparatul de fotografiat, despre cum a convins oameni de pe stradă să stea la poze chiar dacă nu le vorbea limba, despre cum a mâncat şobolani (bine, erau cumva gătiţi, dar mai contează?), despre cum e instructor de căţărat şi în timpul liber face snowboarding, despre... multe.

Şi, în final, după ce am ascultat aventuri care l'ar face până şi pe Jules Verne să roşească, a urmat partea cea mai bună: Măi, şi tu până la urmă.. câţi ani ai? Păi.. 25. Şi uite'aşa, vorba regizorului, restu' se făcu tăcere.

Chiar nu are sens să vă povestesc eu mai multe. Mergeţi şi vedeţi singuri.

Mircea, ştii vorba aia.. Când am să cresc mare, vreau să fiu ca tine :) îţi urez ca această experienţă să fie doar începutul unui lung şir de călătorii, cel puţin la fel de palpitante, dacă nu şi mai şi. Sper doar ca (şi aici, eu mai presus de toţi, ştiu ce zic), de fiecare dată, fie că e dupa 6 luni, 8 luni sau chiar un an, să te întorci înapoi acasă.

Închei cu acest gând.

Simplu, dar complicat

Nu aş putea să dau mereu argumente concrete pentru deciziile pe care le iau. Uneori, unele lucruri.. just feel right. Uneori am dreptate, alteori mă înşel. Mă enervează groaznic să greşesc (oricare ar fi motivul), însă mereu mi'am asumat rezultatul.


Astăzi, am luat decizia de a duce la bun sfârşit un proiect (cred că aş putea să mă hazardez în a'l numi artistic) cu a cărui idee cochetez de foarte mult timp. O încercare, cu ajutorul căreia nu ştiu dacă voi deveni un artist mai bun, însă sper cu siguranţă să mă ajute în a devini un om mai bun. Începând de astăzi, am fix un an și jumătate pentru a realiza ceva pe cât de personal, pe atât de complicat.

Şi totuşi .. E ca atunci când scrii şi toate virgulele par să stea fix unde trebuie, fără nici cel mai mic efort. E ca atunci când prezinţi şi cuvintele vin de la sine. E ca atunci când stai de vorbă cu cineva pentru prima dată şi ai senzaţia că vă ştiţi dintodeauna. E tăcerea comfortabilă dintre doi oameni. E familiaritatea pe care o ai cu cel mai bun prieten, pe care oricât de rar l'ai vedea, de fiecare dată e ca şi cum l'ai văzut ieri. E ca atunci când eşti atât de entuziasmat de o idee, încât pur şi simplu nu poţi vorbi despre altceva. E ca atunci când timiditatea păleşte.

Nimic nu se compară cu sentimentul că ai luat decizia corectă.